O coaliție a ONG-urilor de mediu cere renunțarea la construirea unor instalații de valorificare energetică a deșeurilor în Capitală

in Poluare 23 March 2018 86 Views

Global Alliance for Incineration Alternatives, alături de Energy Justice România, considerăm oportună renunțarea la planul de a construi una sau mai multe instalații de valorificare energetică a deșeurilor în București și solicită autorităților locale să revizuiască soluțiile propuse, iar Consiliului Județean Ilfov și primarilor din județ să revină asupra deciziei luate la nivel local.

Incineratorul de deșeuri din Viena

Reprezentanții ONG-urilor susțin că România trebuei să învețe din experiența unor țări precum Danemarca sau Olanda, care nu își pot atinge țintele de reciclare și importă deșeuri din alte țări, din cauza procentului ridicat de incinerare și valorificare energetică.

Dacă se fac investițiile potrivite, considerăm că România poate recupera decalajul pe care l-a acumulat de-a lungul timpului în ceea ce privește prevenirea generării deșeurilor, colectarea separată și reciclarea lor. Așadar, susținem soluțiile cu impact minim de mediu și social, pentru rezolvarea problemelor grave referitoare la gestionarea deșeurilor la nivel local și național. Considerăm că doar aceste alternative pot facilita tranziția spre comunități Zero Waste, bazate pe soluții reale de economie circulară”, se precizează într-un comunicat de presă al coaliției.

Master planul pentru sistemul de management integrat al deșeurilor din București, supus dezbaterii publice la sfârșitul lunii aprilie

Care sunt argumentele?

Potrivit Energy Justice Network, incinerarea deșeurilor este cea mai toxică, scumpă și ineficientă metodă de a trata deșeurile municipale și de a produce energie.

Incineratoarele de ultimă generație sunt prevăzute cu dispozitive de control a poluării aerului, care captează o parte dintre poluanți, dar nu îi elimina. Experții estimează că filtrele rețin între 5% – 30% din cantitatea de particule foarte fine, mai mici de 2.5 microni, sau de nano-particule. Substanțele captate sunt apoi transferate în reziduurile solide rezultate din valorificarea energetică și incinerare (cenușă, zgură, funingine, nămol de epurare).

Așadar, instalațiile de valorificare energetică nu rezolvă complet problema depozitării deșeurilor. Aproximativ 25% din cantitatea deșeurilor care intră în incineratoare rămâne sub formă de deșeuri periculoase, contrar opiniei experților JASPERS care susțin că acestea sunt inerte.

În plus, potrivit unui studiul realizat de GAIA în 2017, instalațiile moderne de valorificare energeticăm, precum cele de tip gazeificare, piroliză sau arc de plasmă, și-au demonstrat ineficiența în scurta perioadă de operare pe piață. 

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, incinerarea eliberează emisii toxice în aer, apă și sol, incluzând dioxina și alți compuși organici clorinați, cunoscuți pentru impactul lor toxic asupra sănătății umane și a mediului. Multe dintre toxinele emanate ajung în hrană și devin tot mai concentrate pe măsură ce urcă pe lanțul alimentar.

Studiile efectuate arată că expunerea la astfel de substanțe pe termen scurt poate provoca leziuni ale pielii și disfuncții ale ficatului. Pe termen lung, pot afecta sistemul imunitar, sistemul nervos, sistemul endocrin și funcțiile reproductive, provocând probleme respiratorii, anomalii congenitale și chiar cancer (laringe, plămâni, piele, sistem reproducător și nervos, glandă tiroidă, aparat digestiv). Chiar și în cantități foarte mici, dioxinele pot cauza defecte fetale și genetice.

Mai mult decât atât, potrivit GAIA, incinerarea și valorificarea energetică contribuie la schimbările climatice la nivel global.

Incinerarea deșeurilor, soluție sau pericol pentru mediu?

Incineratoarele emit cantități semnificative de gaze de seră, inclusiv dioxid de carbon și oxid de azot, care contribuie direct la schimbările climatice la nivel global. De asemenea, incinerarea este și o sursă puternică de alte tipuri de gaze care contribuie în mod indirect la accentuarea efectului de seră (monoxidul de carbon, oxidul de azot și compușii organici volatili). Potrivit Energy Justice Network, incineratoarele din Statele Unite emit mai mult CO2 pe MWh decât orice altă sursă de energie bazată pe combustibil fosil – inclusiv centralele electrice pe bază de cărbune. Pentru a produce aceeași cantitate de energie ca o centrală electrică pe cărbune, incineratoarele de deșeuri din SUA emit: de 28 de ori mai multă dioxină, de 2.5 ori mai mult dioxid de carbon (CO2), de două ori mai mult monoxid de carbon, de trei ori mai mult oxid de azot (NOx), de 6-14 ori mai mult mercur, plumb și cu 70% mai mult dioxid de sulf.

 

Potrivit unei analize a Dr. Jeffrey Morris, economist și expert în evaluarea ciclului de viață al Sound Resource Management Group, analiza pe ciclul de viață folosită pentru a susține instalația de valorificare energetică propusă în PNGD are la bază o evaluare incompletă. Raportul de Mediu care a evaluat impactul de mediu al soluțiilor alese de Minister, prin consultanții contractați pe bani publici, a considerat o metodologie bazată doar pe carbon fosil și gaze cu efect de seră, nu tot impactul cumulat al tuturor factorilor cu impact negativ precum: acidificarea solului, epuizarea resurselor naturale, toxicitate, eco-toxicitate, impact economic și social asupra comunităților din proximitatea soluțiilor propuse precum incineratoarele de deșeuri, acestea fiind cele mai nocive.

Comisia Europeană recomandă evitarea incinerării și taxarea valorificării energetice

În plus, în ianuarie 2017, Comisia Europeană a publicat o comunicare cu privire la rolul energiei din deșeuri în economia circulară. Textul oferă clarificări cu privire la implementarea ierarhiei deșeurilor și ghidare pentru statele membre. Se încearcă astfel evitarea unor probleme precum supracapacitatea de incinerare și reducerea ratelor de reciclare cu care se confruntă în prezent, în special, statele nordice.

În cazul țărilor cu capacități de incinerare reduse și dependente de depozitarea la gropile de gunoi, precum România, CE recomandă investiții în sortarea la sursă, în colectare separată și în creșterea capacităților de reciclare. Colectarea și tratarea prin compostare a deșeurilor biodegradabile, inclusiv a resturilor alimentare din locuințele cetățenilor, ar trebui să fie deopotrivă o prioritate. De asemenea, se recomandă tratarea deșeurilor biodegradabile prin fermentare anaerobă, fără aport de energie, în vederea obținerii de biogaz, în defavoarea energiei obținute prin incinerare și valorificare energetică.

Totodată, CE recomandă analiza pe termen lung a necesității instalațiilor de tratare termică, în contextul în care fracția umedă formată din deșeuri amestecate trebuie redusă semnificativ în următorii ani, în tandem cu creșterea ratei de reciclare. Deși, în viitorul apropiat, țintele de reciclare sunt de 50% până în 2020, acestea vor crește la 60-70% până în 2030. Țintele de reciclare nu pot fi atinse prin incinerare, respectiv valorificare energetică.

Așadar, în cazul în care se va realiza o sortare eficientă, așa cum se impune la nivel european, reziduurile rezultate nu vor avea capacitatea calorică necesară susținerii unui incinerator, care va trebui alimentat pe o perioadă de 25-30 de ani. În același timp, incineratoarele compromit reciclarea deșeurilor și susțin un sistem liniar în care resursele trebuie extrase din pământ, prelucrate în fabrici, consumate și apoi distruse prin ardere sau prin îngropare. Incineratoarele compromit de asemenea o parte dintre locurile de muncă ce ar putea fi generate la nivel european prin tranziția spre economia circulară. Potrivit estimărilor din 2015 ale Comisiei Europene, economia circulară ar putea crea trei milioane de locuri de muncă în UE, dintre care jumătate de milion – joburi complet noi.

Comentarii

comentarii